BREAKING: JAFUL DIN OLANDA NU E PRIMUL DIN BIOGRAFIA DIRECTORULUI MNIR, ERNEST OBERLANDER-TARNOVEANU

A devenit o celebritate anul trecut, când a dat lumii întregi vestea proastă că, foarte probabil, cele şapte preţioase tablouri furate de o bandă de români, din muzeul Kunsthal, din Rotterdam (Olanda), au fost arse într-o sobă din Carcaliu, judeţul Tulcea. Fire jovială, Ernest Oberländer-Târnoveanu îşi pune succesul pe seama norocului…
- Adevarul

“GHINION!”

Apreciind ca vulnerabilitatea expozitiei din Olanda a fost mai degraba din intentie, decat din incompetenta crasa, se impune suspiciunea ca hotii au avut complici printre autoritatile din Romania.

Am luat la puricat personajele implicate si mi-au atras atentia cateva detalii din biorgrafia si activitatea sefului MNIR, Ernst Oberlander-Tarnoveanu.

1. E expert in cultura dacica

2. E un reputat numismat (colectionar de monede), expert in metale, aliaje metalice si orice legat de monede vechi.
   Colectionarii de numismatica din intreaga lume formeaza o retea globala enorma, si multi nu sunt straini de zona interlopa, ca furnizor.

3. NUMELE SAU A MAI FOST IMPLICAT INTR-UN JAF DE ARTA, CULMEA!, TOT DIN OLANDA:

Este posibil ca picturile olandeze de furt de artă să fi fost arse de mama suspectului

Medicii legiști găsesc urme de vopsea și pânză în cenușa din cuptorul unei românce

Associated Press, București, Miercuri, 17 iulie 2013 (tradus de Google)

Cenușa dintr-un cuptor deținut de o femeie al cărei fiu este acuzat că a furat șapte tablouri de milioane de lire, inclusiv lucrări de Matisse, Picasso și Monet, conținea vopsea, pânză și unghii, a declarat miercuri un oficial al muzeului român.

Descoperirea ar putea fi o dovadă că Olga Dogaru spunea adevărul când a susținut că a ars picturile , care au fost luate de la galeria Kunsthal din Rotterdam anul trecut, într-un furt la lumina zilei.

Ernest Oberlander-Tarnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie al României, a declarat pentru Associated Press că specialiștii criminalistici ai muzeului au găsit mici fragmente de grund de pictură, resturi de pânză și vopsea și cuie de cupru și oțel, unele dintre ele anterioare secolului al XX-lea. .

„Am descoperit o serie de substanțe care sunt specifice picturilor și tablourilor”, a spus el, inclusiv plumb, zinc și azurit.

A refuzat să spună definitiv că cenușa ar fi din tablourile furate. El a spus că oficialii justiției vor lua această decizie.

S-a aventurat, totuși, că, dacă rămășițele erau cele ale picturilor, distrugerea artei universale a fost „o crimă împotriva umanității”.

„Nu pot să cred în 2013 că întâlnim astfel de acte”, a spus el.

Oberlander-Tarnoveanu a spus ca specialistii criminalisti de la muzeu au analizat cenusa de la aragaz din martie si vor preda rezultatele lor procurorilor saptamana viitoare.

Cele șapte picturi au fost furate în octombrie, în cel mai mare furt de artă care a lovit Țările de Jos timp de mai bine de un deceniu. Hoții au pătruns printr-o ieșire de urgență din spate a galeriei, au luat tablourile de pe perete și au fugit în două minute.

Lucrările ar avea o valoare estimată la zeci de milioane de lire sterline dacă ar fi vândute la licitație.

Hoții au luat capul de arlechin al lui Pablo Picasso din 1971; Podul Waterloo din 1901 al lui Claude Monet, Londra și Podul Charing Cross, Londra; Fata care citește în alb și galben din 1919 de Henri Matisse; „Fata în fața ferestrei deschise” din 1898 de Paul Gauguin; Autoportret al lui Meyer de Haan, din jurul anului 1890; și lucrarea lui Lucian Freud din 2002 Femeia cu ochii închiși.

Trei suspecți români au fost arestați în ianuarie, însă picturile nu au fost găsite.

Procurorii români spun că Olga Dogaru, al cărei fiu este presupusul conducător al furtului, susține că a îngropat arta într-o casă părăsită și apoi într-un cimitir din satul Caracliu. Ea a spus că mai târziu a dezgropat tablourile și le-a ars în februarie, după ce poliția a început să caute în sat lucrările furate.

Procurorii nu au spus dacă cred că relatarea ei, dar Pavel Susara, critic de artă român, a spus că povestea are sunetul adevărului.

„Olga Dogaru descrie cum a făcut focul, a pus lemne pe el și a ars tablourile, de parcă ar arde o pereche de papuci”, a spus el. „Fie este o scriitoare reprimată, fie descrie exact ceea ce a făcut”.

Personalul muzeului a găsit exact ceea ce experții criminaliști au spus că caută – materiale precum pânză, lemn, capse și vopsele care indică rămășițele operelor de artă.

Următorul pas ar fi să le comparăm cu ceea ce se știa despre picturile dispărute, care, având în vedere calitatea și statutul lor, ar fi bine documentate în fotografii și rapoarte de stare.

„Dacă găsești asemănări generale între lucrările furate și [rămășițele] arse, atunci s-ar putea testa compoziția elementară și, eventual, chimică a lucrărilor arse pentru a determina dacă acestea ar putea fi în concordanță cu lucrările furate”, a spus James Martin. de la Orion Analytical, care a predat analiza criminalistică a vopselei la unitatea de cercetare antiterorism și criminalistică a Academiei FBI.

Experții din piața de artă au spus că hoții de la Rotterdam au descoperit ceea ce mulți hoți de artă au avut înaintea lor - că picturile ușor identificabile ale artiștilor celebri erau extrem de greu de vândut la ceva asemănător cu valoarea lor de licitație.

„Infractorii care au succes în eforturile lor obișnuite sunt adesea anulați de o incursiune în furtul de artă”, a declarat Robert Korzinek, un asigurator de artă plastică la asigurătorul Hiscox. „Ei fură aceste opere de artă... și apoi au problema că nu pot elimina de ele”.

Asta înseamnă că multe lucrări suferă soarte ignominioase. Unii sunt pierduți pentru totdeauna; altele apar după ani în care au fost îngropate sau ascunse în depozit.

The Scream de Edvard Munch, furat dintr-un muzeu din Oslo în 2004, a fost recuperat în 2006, cu apă deteriorată și ruptă. Poliția nu a oferit niciodată detalii despre locul unde se află pictura în acești doi ani.

Chris Marinello, de la Art Loss Register, specializat în urmărirea operelor de artă furate, a spus că, dacă Dogaru spunea adevărul, „nu este prima dată când mamele hoților de artă vin în salvarea fiului lor”.

Un caz a implicat un criminal francez prolific pe nume Stephane Breitwieser, care a furat peste 200 de lucrări din micile muzee din Europa la sfârșitul anilor 1990.

Mama lui a recunoscut că a distrus zeci de lucrări după ce poliția a început să-l cerceteze pe fiul ei. Ea a tăiat tablouri, a îndesat rămășițele în depozitul de gunoi și a aruncat bijuterii valoroase și alte antichități într-un canal.

Ea a fost arestată după ce unele obiecte au reapărut. „Vechii maeștri se spălau pe mal”, a spus Marinello.

Peste 100 de lucrări au fost recuperate din noroi și restaurate, dar o mare parte din ceea ce a furat Breitwieser a fost pierdut pentru totdeauna.

Mariette Maaskant, purtătoarea de cuvânt a Kunsthal din Rotterdam, a declarat că acuzația lui Dogaru „subliniază inutilitatea furtului”.

Ea a adăugat: „Dacă această veste îngrozitoare este adevărată, ultima urmă de speranță că lucrările de artă vor reveni definitiv a dispărut. Ar fi o pierdere care îl atinge pe fiecare iubitor de artă”.

Dar, ce sa vezi!

MNIR-scrisoare pentru Romașcanu. Ernest Oberländer, "declarații care au dus la dezastru"

Autor: DCNews Team | Data publicării: 10.11.2017

Colectivul de arheologi din Muzeul Național de Istorie a României a transmis către DC News o scrisoare pentru Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, în care 26 de specialiști din Muzeul Național de Istorie a României iau atitudine faţă de recentele acţiuni şi declaraţii publice ale lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, managerul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) şi preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

Scandalul a pornit după ce s-a aflat că Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN) și Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) vor plăti o recompensă de peste 32.000 de euro unui bărbat care a descoperit în 2013, cu ajutorul unui detector de metale, peste 47.000 de monede otomane din prima jumătate a secolului al XV-lea, acesta fiind cel mai mare tezaur recuperat de pe teritoriul României până în prezent.

"Concepţia răspândită de către acesta în spaţiul public, potrivit căreia patrimoniul naţional fuge peste graniţă dacă aducătorul nu este recompensat, a provocat în ultimii ani, un adevărat dezastru arheologic la nivel național și în MNIR. În ciuda memoriilor înaintate domnului Ernest Oberländer-Târnoveanu și către Ministerul Culturii de către corpul de profesioniști ai MNIR, mii de piese au fost cumpărate printr-o procedură care a eludat legea şi instituţiile abilitate pentru protecţia patrimoniului arheologic.

Aplicarea corectă a legii

Ernest Oberländer-Târnoveanu promovează în rândul opiniei publice o imagine pozitivă a cetăţeanului care deţine legal un detector de metale şi care îşi merită pe deplin recompensa patriotică. În acelaşi timp, Ernest Oberländer-Târnoveanu anunţă că a solicitat Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale abrogarea Instrucţiunii 2/2016 care, din punctul nostru de vedere, a reinstaurat bunul simţ la nivel moral și aplicarea corectă a legii, la nivel practic: între detector şi descoperirile arheologice întâmplătoare nu se poate pune semnul egal.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a patronat această politică de achiziţii concomitent cu luarea unor decizii care au afectat activitatea de cercetare în MNIR, generatoare și de patrimoniu și de venituri pentru instituție. Lipsa anterioară a iniţiativei legislative (în ciuda înaltelor poziţii decizionale pe care domnul domnului Ernest Oberländer-Târnoveanu le ocupă de mai bine de şapte ani) contrastează cu fermitatea solicitării de abrogare a Instrucţiunii 2/2016", transmite colectivul de arheologi.

Patrimoniul Cultural Național NU este sursă de îmbogățire!

"Ernest Oberländer-Târnoveanu desfăşoară aceste acţiuni specifice şi complexe în contextul în care Muzeul Naţional de Istorie a Istorie (instituţia publică pe care o manageriază) este parte în procesul intentat de către descoperitorul tezaurului de la Goleşti, pe care domnia sa nu ezită să îl promovează pe toate canalele.

În consecinţă, solicităm domnului Lucian Romaşcanu, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale să ia măsurile administrative adecvate în ceea ce îl privește pe domnul Domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu și în ceea ce privește viitorul Muzeului Național de Istorie a României. Mai solicităm urgentarea modificărilor legislative care să consfinţească şi mai clar faptul că rezultatul muncii căutătorilor de comori cu detectorul de metale nu poate purta numele de descoperire arheologică întâmplătoare.

Între frenezia "căutătorilor de comori" și "patrioticul gest de recuperare" vocea profesioniștilor nu a fost niciodată ascultată! Statul român nu trebuie să acorde recompense, pe bani publici, pentru ceea ce ii aparține deja!

Patrimoniul Cultural Național NU este sursă de îmbogățire! Moștenirea culturală NU se tranzacționează!", au mai spus arheologii.

VEDEȚI AICI scrisoarea.

Asa ceva…

Si inca o chestie:

4. In lista lucrarilor la care si-a adus contributia, se gasesc si urmatoarele:

   #22: Combaterea traficului cu bunuri culturale – recuperarea trecutului – Fighting the trafficking in cultural goods – Recovering the past – (Patrimonium III), coeditor în colaborare cu Augustin Lazăr, Sorin Alămureanu, Paolo Giorgio Ferri, Barbara Deppert-Lippitz, Marius Ciută, Cristian Găzdac şi Claudio Cimino, Bucureşti, Universul Juridic, 2013 ISBN 978-973-127-896-4

   #177: 13 din 24 … Brăţările de aur regale dacice de la Sarmizegetusa Regia – O trecere în revistă a problemei, dincolo de jumătatea drumului parcurs spre recuperarea lor (2007-2011) – 13 aut of 24 … The Royal Dacian gold bracelets from Sarmizegetusa Regia – An overview of the question at beyond the midway to their recovery (2007-2011), în Combaterea traficului cu bunuri culturale – recuperarea trecutului – Fighting the trafficking in cultural goods – Recovering the past – (Patrimonium III), coeditor în colaborare cu Augustin Lazăr, Sorin Alămureanu, Paolo Giorgio Ferri, Barbara Deppert-Lippitz, Marius Ciută, Cristian Găzdac şi Claudio Cimino, Bucureşti, Universul Juridic, 2013 ISBN 978-973-127-896-4, pp. 72-136

Atatea coincidente nu pot fi doar coincidente.

Actualizare:

Auzisem zvonul, dar nu aveam surse citabile, noroc chior cu SRS, care a povestit totul acum cateva minute, pe Realitatea Plus:

Oberlander are pe constiinta si cateva sute de lucrari de arta de patrimoniu care au fost imprumutate pentru a aduna praf pe peretii Ministerului de Externe si ai altor ministere, de unde ele au disparut, de-a lungul mai multor ani.

Un audit urmat de o actiune in justitie se impun de urgenta!

ACTUALIZARE #2:

Incep sa vina confirmarile:

1. Oberlander nu poate fi suspectat de lipsa de competenta sau experienta in organizarea unor astfel de expozitii. Complicitatea ramane singura explicatie alternativa.

2. Sosoaca a iesit ieri la rampa sustinad exact speculatiile, sau, mai bine zis estimarile noastre pentru viitor la aflarea vestii din Olanda: tezaurul e acasa, va aparea cand trebuie:

Actualizare #3:

Actualizare #4:

Asa cum am anticipat, Ciolacu anunta ca tezaurul, cel mai probabil, va reveni in tara curand.

Noi asteptam dovezi ca a iesit din tara si ca spargerea a avut loc asa cum povestesc banditii care stau ilegal in scaunele ministeriale. Adica noi ne luam lumina despre jaf de la unii care au furat o tara?!!