MONSTRUL DIN UMBRA CARE NE FURA APA SI ENERGIA Ep.2: Menajeria din Romania
Iar se discuta de black-out la tembelizor, sa discutam pe bune atunci!
Si daca v-as spune ca principalul rol al razboiului din Ucraina in aceste zile e de a distrage atentia de la adevaratele probleme si afaceri oneroase?
Iata un exemplu:
Nu doar in Romania, ci si in SUA bubuie facturile la energia electrica si ei nu-si iau de la gura ca sa adape doua tari vecine. Si multi dau vina pe…
”La oficial” (pentru ca nu putem avea incredere in date oficiale neverificate independent), centrele de date din Romania deja consuma aproximativ 1% din productia anuala de electricitate a patriei si se prognozeaza o crestere cu 150% pana in 2030, adica vor tinde spre 3%.
Click aici pentru lista centrelor de date din Romania
Dar daca statul, serviciile si multi-nationalele vor adopta impunerile externe privind supravegherea electronica, digitalizarea si cloud-urile, atunci cresterea cererii si a pietei ar putea fi exploziva, iesind din orice grafice. Si e suficient un singur gigant tip Meta sau Amazon sa-si gaseasca un culcus pentru unul din mega-centrele lor ca sa destabilizam micuta si firava piata romaneasca de energie. Reamintim ca un singur astfel de centru poate consuma cat o intreaga tara dezvoltata europeana de dimensiuni medii.
In acest ultim scenariu, deja centrele de date vor concura Moldova ca dimensiune a consumului.
Ce se discută în spatele uşilor închise: România este „în cărţi“ pentru două centre de date de 500 milioane de euro, cu o putere cumulată de 40-45 MW. Inteligenţa artificială şi digitalizarea cresc cererea pentru investiţii în infrastructură IT. „Aşteptăm PUZ-ul pentru ele.”
Două noi centre de date cu o putere de cumulată de 40-45 MW sunt luate în calcul de dezvoltatori a fi realizate în România, însemând investiţii totale de aproape 500 mil. euro, potrivit datelor celor de la Knight Frank, compania de consultanţă imobiliară.
Centrele de date reprezintă clădiri industriale pentru servere, care au nevoie de o reţea puternică de livrare a energiei electrice din mai multe surse, dar şi conexiune directă la o magistrală de fibră optică. „În 2024 deja vorbim de două investiţii în astfel de proiecte în România, cu o capacitate cumulată de 40-45 MW şi aşteptăm PUZ-ul pentru ele. Vorbim de investiţii de peste 400 mil. euro în fit-out şi investiţii totale de 500 mil. euro în centre de date. Dacă ne uităm la populaţia României şi luăm în calcul expansiunea inteligenţei artificiale şi migrarea către cloud, avem potenţial în România de centre de date de 100 MW, faţă de circa 10 cât avem acum în Bucureşti. Vorbim de investiţii posibile de 900 mil. euro în total“, a spus Stephen Beard, global head of data centres în cadrul Knight Frank. El a subliniat că dincolo de piaţa de birouri, care are în continuare potenţial de creştere, faţă de cea din Vest care a atins un platou, din punct de vedere investiţional marii investitori vor să îşi diversifice portofoliile, iar centrele de date sunt noul sector care va atrage noi plasări de capital.
„Discutăm de expansiunea serviciilor de streaming, de AI, de 5G şi mai departe de 6G şi 7G. Inteligenţa artificială nu este legată doar de cloud, dar spre exemplu avem un client din România care vrea să găsească un centru de date în piaţă. Iniţial voia 3,5 kW per rack pentru 20 de rackuri, dar de luna trecută, au decis că vor propria funcţie AI şi cer acum o putere dublă. Şi vorbim de o entitate din România. Cererea va creşte tot mai mult de acum înainte. Când te uiţi acum la centrele de date din piaţă, nu mai există acum ofertă, sunt pline. Sunt clustere care nu sunt în Bucureşti, sunt în afara oraşului. Pentru un centru de date ai nevoie de putere disponibilă şi putere sigură. Este cea mai importantă componentă, dar alături de reţea şi conectivitate. Timişoara este o piaţă interesantă deoarece pe acolo intră fibra optică în ţară", a subliniat Stephen Beard.
Potrivit Business Review EU, România este foarte atractivă pentru investițiile în centre de date datorită unor factori precum: disponibilitatea și prețul scăzut al terenurilor, accesibilitatea resurselor energetice – un cost pe MWh comparabil cu alte piețe din regiune, dar și un mix energetic atractiv datorită surselor eoliene, solare și hidroelectrice, conexiunilor prin fibră optică la rețelele de comunicații care leagă România de restul lumii și accesului la personal înalt calificat.
„ Pentru a stimula această industrie, autoritățile trebuie să sprijine atragerea unor investitori mari, creând exemple de succes prin reglementarea procesului de aprobare a construcțiilor, simplificarea racordării la utilități, subvenții energetice și scutiri de taxe, urmând modelul altor țări europene precum Italia și Spania ” , a declarat Mihai Manole , CEO al Tema Energy și organizator al DataCenter Forum, singurul eveniment dedicat industriei centrelor de date din România. Forumul va avea loc pe 7 mai și va reuni aproximativ 700 de participanți din România și din regiune.
Costurile de construcție pentru un centru de date în România – cu cel puțin 25% mai mici decât în Europa de Vest
Managerul Tema Energy adaugă că piața centrelor de date din România se află într-o fază de „câștig de avânt”, iar printre cei mai interesați de extinderea sau construirea de noi centre de date se numără companii din sectoarele energetic, imobiliar și telecomunicații. Unii dintre acești jucători se află în faza de analiză și proiectare, în timp ce alții au achiziționat deja terenul și au început procesul de obținere a permiselor și autorizațiilor.
„Marile companii din aceste sectoare sunt interesate de sectorul centrelor de date, impulsionate de explozia cererii generate de Inteligența Artificială, dar și de creșterea puternică a cererii de servicii cloud. Costurile ridicate de construcție din Europa de Vest, de peste 10 milioane de euro pe MW, îi determină pe investitori să își îndrepte atenția către Europa Centrală și de Est. În țări precum Grecia și Polonia, aceste costuri sunt în medie sub 7,5 milioane de euro , iar în România pot fi chiar mai mici datorită prețurilor mai mici ale terenurilor. În București, o serie de jucători mari din domeniul investițiilor și imobiliar și-au asigurat terenuri mari în zone bine amplasate, cu acces facil la rețeaua națională. În același timp, au solicitat aprobări pentru conexiuni de zeci sau chiar sute de MW, necesare dezvoltării viitoarelor centre de date, cu scopul ca acestea să fie operate de companii specializate”, a explicat Mihai Manole .
Investitorii preferă Bucureștiul în locul Budapestei. Capitala ar putea crește de la 20 MW în prezent la 50 MW până la sfârșitul anului 2027
Creșterea economică a Bucureștiului din ultimii ani a determinat majoritatea investitorilor și dezvoltatorilor să îl prefere în detrimentul altor capitale din regiune, precum Budapesta sau Sofia, pentru construirea de noi centre de date.
„La nivelul Bucureștiului – care concentrează cele mai mari investiții – piața ar putea crește de la o capacitate de aproximativ 20 MW în prezent la 50 MW în următorii doi ani. Știm cu certitudine că centrele de date din București sunt aproape de capacitate maximă, estimând o rată de ocupare de aproximativ 95%. Mulți jucători nu au capacitatea de putere necesară pentru a satisface cererea tot mai mare a clienților. Cel puțin două centre din București sunt implicate în extinderea capacității, dar și în trecerea la modelul de înaltă densitate – deci mai multă putere de procesare în același spațiu sau deschiderea de noi locații”, a adăugat CEO-ul Tema Energy.
Bucureștiul a avut o rată de neocupare a centrelor de date de 5% în 2024, aproape jumătate din cea de 9,8% din regiunea FLAP (Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris – cea mai dezvoltată din Europa) și mult sub estimarea de aproximativ 7,9% pentru 2025.
„ O rată de neocupare de doar 5% în București sugerează că multe companii nu reușesc să găsească resursele necesare pentru a coloca proiecte digitale, ceea ce va duce, cel mai probabil, la o tendință ascendentă a prețurilor pentru astfel de servicii ” , a explicat Mihai Manole .
Analiza pieței centrelor de date din România realizată de Mordor Intelligence
Dimensiunea pieței centrelor de date din România este de 77,83 MW în 2025 și se preconizează că va ajunge la 198,33 MW până în 2030, înregistrând o rată anuală compusă (CAGR) de 20,57%. Traiectoria impresionantă de creștere reflectă rolul țării ca punte digitală între Europa de Vest și Balcani, finanțarea amplă din partea UE pentru adoptarea cloud-ului și implementarea tot mai mare a instalațiilor de energie regenerabilă. Operatorii locali valorifică bogata conectivitate prin fibră optică a Bucureștiului, în timp ce orașele secundare câștigă teren pe măsură ce clienții întreprinderilor urmăresc strategii de cloud hibrid. Furnizorii de cloud hiperscală accelerează acordurile de achiziție a energiei verzi pentru a controla costurile energiei electrice, care reprezintă 35-40% din cheltuielile operaționale. Impulsul provine și din cererea de edge activată de 5G, proiectele guvernamentale digitale susținute de UE și debarcările de cabluri la Marea Neagră, care reduc latența pentru traficul transfrontalier. Intensitatea competitivă rămâne moderată, dar centrată pe tehnologie, operatorii diferențiindu-se prin acreditări de sustenabilitate, cum ar fi PUE 1.1 al ClusterPower și extinderea conectivității neutre față de operatori.
Concluzii cheie ale raportului
În funcție de zonele de interes, Bucureștiul a condus cu o cotă de piață de 59% din piața centrelor de date din România în 2024, în timp ce Constanța este prognozată să se extindă cu o rată anuală compusă (CAGR) de 20,9% până în 2030.
În funcție de dimensiunea centrelor de date, segmentul Mare a deținut o cotă de 44% din piața centrelor de date din România în 2024, în timp ce segmentul Mega este proiectat să crească cu o rată anuală compusă (CAGR) de 22,5%.
Pe tipuri de nivel, nivelul III a acaparat 66% din piața centrelor de date din România în 2024; nivelul IV avansează cu o rată anuală compusă (CAGR) de 20,7%.
Prin absorbție, capacitatea utilizată a reprezentat 47% din dimensiunea pieței centrelor de date din România în 2024, iar subsegmentul hiperscală din cadrul spațiului utilizat crește cu o rată anuală compusă (CAGR) de 23,01%.
Tendințe și perspective asupra pieței centrelor de date din România
Analiza impactului factorilor determinanți
ȘOFER (~) % IMPACT ASUPRA PREVIZIUNII CAGR RELEVANȚĂ GEOGRAFICĂ CRONOLOGIA IMPACTULUI Proiecte de digitalizare finanțate de UE +3,2% Național, concentrat în regiunea București-Ilfov Pe termen mediu (2-4 ani) Trecerea accelerată către cloud hibrid de către companiile românești +4,1% Național, cu extindere către orașele regionale Pe termen scurt (≤ 2 ani) Implementarea rapidă a 5G stimulează cererea de tehnologie edge +2,8% Centre urbane, extindere către orașe secundare Pe termen mediu (2-4 ani) Intrarea în regiuni cloud hiperscalabile (Microsoft, AWS) +5,3% Primar București, secundar Cluj-Napoca Pe termen lung (≥ 4 ani) PPA-uri în creștere pentru energie verde, destinate centrelor de date +2,1% Național, concentrat în regiuni bogate în surse regenerabile Pe termen lung (≥ 4 ani) Aterizare prin cablu submarin al Mării Negre la Constanţa +1,9% Regiunea Constanţa, extinzându-se până la culoarul Bucureşti Pe termen mediu (2-4 ani)
Sursă: Informațiile Mordor
Proiectele de digitalizare finanțate de UE accelerează cererea de infrastructură
Planul național de redresare și reziliență (NRRP), în valoare de 6 miliarde EUR, alocă 500 de milioane EUR pentru cloud suveran, ceea ce determină suplimente imediate de capacitate, deoarece patru instalații de nivel IV sunt programate înainte de 2026.[1]Comisia Europeană, „Planul de redresare și reziliență al României”, commission.europa.euDigitalizarea sectorului public crește cererea de găzduire internă conformă cu GDPR, în timp ce 25 de servicii pentru cetățeni native în cloud generează trafic cu care întreprinderile trebuie să interoperate. Ministerele consolidează IT-ul tradițional în centre de date moderne, stabilind specificații de bază - adesea Tier III - pentru a echilibra costurile și reziliența. Pe măsură ce volumul de muncă guvernamental se mută în cloud, firmele private oglindesc alegerile arhitecturale pentru un schimb fără probleme de date public-privat. Efectul multiplicator se extinde la integratorii locali și la operatorii de fibră optică care conectează birourile municipale, extinzând piața centrelor de date din România în regiunile rurale.
Trecerea accelerată către cloud hibrid de către companiile românești
Băncile, producătorii și comercianții cu amănuntul acordă prioritate cloud-ului hibrid pentru a îmbunătăți experiențele digitale ale clienților și automatizarea proceselor. Platforma BT ONE a Băncii Transilvania finalizează deschiderea conturilor personale în cinci minute, un prag de latență care încurajează proximitatea calculului local.[2]Banca Transilvania, „Platforma interna BT ONE…”, banca-transilvania.roModernizările din domeniul producției, cum ar fi centrul IT BMW din Cluj-Napoca, necesită sarcini de lucru securizate la periferie pentru IIoT și mentenanță predictivă. Companiile românești consideră, de asemenea, găzduirea locală ca o protecție împotriva fluctuațiilor prețurilor la energie, prin semnarea de acorduri de achiziție a energiei regenerabile și consolidarea echipamentelor în campusuri eficiente energetic. Aceste modele extind piața centrelor de date din România, pe măsură ce întreprinderile migrează de la dulapurile de servere la sălile de colocație cu alimentare redundantă și interconexiuni multi-cloud.
Implementarea rapidă a 5G stimulează cererea de tehnologie edge
Orange acoperă 50 de orașe cu 5G/5G+, iar programul Open RAN al Vodafone accelerează disponibilitatea la nivel național, reducând țintele de latență sub 10 ms pentru cazurile de utilizare în domeniul producției inteligente și al realității augmentate (AR).[3]Business Review, „Orange România are acum acoperire 5G/5G+ în 50 de orașe”, business-review.euPlanurile guvernamentale vor conecta 945 de localități prin intermediul rețelei de fibră optică, generând micro-centre de date pentru a memora conținutul la nivel local. Operatorii de telecomunicații virtualizează stivele radio și le adăpostesc în instalații neutre față de operatori, ceea ce face ca spațiile imobiliare de la marginea drumului să fie centrale pentru piața centrelor de date din România. Orașe secundare precum Cluj-Napoca implementează platforme inteligente de parcare și gestionare a traficului care multiplică nodurile centrelor de date cu amprentă redusă.
Intrarea în domeniul regiunilor cloud hiperscalare creează o transformare a pieței
Memorandumul Google cu guvernul român și planul european de cloud al Microsoft semnalează noi regiuni hiperscalare. Fazele tipice de implementare încep cu închirierea în colocație înainte de apariția campusurilor special construite, injectând vârfuri de cerere de mai mulți megawați. Furnizorii locali furnizează terenuri, fibră optică neagră și energie regenerabilă, absorbind în același timp know-how operațional de la partenerii globali. Prezența hiperscalară magnetizează ecosistemele SaaS și inovatorii fintech care preferă latența intra-țară, amplificând astfel piața centrelor de date din România.
Analiza impactului restricțiilor
RESTRICȚIONĂRI (~) % IMPACT ASUPRA PREVIZIUNII CAGR RELEVANȚĂ GEOGRAFICĂ CRONOLOGIA IMPACTULUI Prețuri volatile ale energiei electrice după criza energetică din 2022 -2,7% Național, acut în regiunile industriale Pe termen scurt (≤ 2 ani) Fibră neagră limitată în afara Bucureștiului -1,4% Orașe regionale, excluzând zonele rurale Pe termen mediu (2-4 ani) Prima de cost a construcției în zona cutremurului -0,8% Zone seismice, în special regiunea Vrancea Pe termen lung (≥ 4 ani) Lipsa inginerilor pentru instalații critice -1,9% Național, concentrat în centre tehnice Pe termen mediu (2-4 ani)
Prețuri volatile ale energiei electrice după criza energetică din 2022
Prețurile pentru ziua următoare au crescut la 865 EUR pe MWh în iulie 2024, cel mai ridicat nivel din UE, împiedicând bugetarea pentru instalațiile care consumă multă energie. Plafonările guvernamentale până în 2025 oferă o ușurare, dar complică modelele de investiții pe 10 ani. Operatorii se protejează prin specificarea excesivă a motorinei de rezervă și prin blocarea surselor regenerabile, dar firmele mai mici se luptă cu nevoile de capital, încetinind creșterea capacității și temperând expansiunea pieței centrelor de date din România.
Fibră neagră limitată în afara Bucureștiului
În ciuda celei mai mari penetrări rezidențiale a fibrei optice din Europa, inelele de fibră optică întunecată, neutre din punct de vedere al operatorilor, rămân rare dincolo de capitală, obligând operatorii din Cluj-Napoca sau Timișoara să închirieze rute de la un singur furnizor, vulnerabile la întreruperi. Cheltuielile de capital pentru noi conducte ridică barierele de intrare și prelungesc rentabilitatea investiției, afectând implementarea în orașele secundare pe piața centrelor de date din România.
Analiza segmentelor
Punct sensibil: Dominația Bucureștiului se confruntă cu o provocare regională
Bucureștiul deține 59% din capacitatea instalată în 2024, echivalentul a 45,9 MW din piața de centre de date din România, datorită celor 850 km de fibră optică metropolitană, cererii dense din partea întreprinderilor și proximității față de autoritățile de reglementare. Gradul de utilizare se apropie de 50%, permițând absorbția rapidă a rampelor hiperscalare. Printre chiriașii întreprinderilor se numără instituții financiare care au nevoie de sarcini de lucru interactive cu guvernul și, prin urmare, preferă o latență intra-urbană sub 2 ms. Creșterea Bucureștiului, deși solidă, este depășită de cea a Constanței de coastă, care valorifică noile cabluri submarine pentru a obține o rată anuală compusă (CAGR) de 20,9%, atrăgând noduri CDN și firme de tehnologie logistică. Cluj-Napoca, susținut de boom-ul externalizarii tehnologiei, avansează constant prin colaborări universitate-industrie care cresc volumele de sarcini de lucru în cloud.
Orașele secundare Timișoara și Iași atrag producătorii de automobile și electronice care implementează infrastructură de tip fabrică inteligentă, investind în hale Tier III mai mici pentru convergența OT-IT. Brașovul și Craiova sunt martorii unor angajamente timpurii legate de coridoarele logistice și de îndeplinirea cererilor de comerț electronic regional. Arhitectura distribuită câștigă avânt pe măsură ce mini-centrele de date 5G apar de-a lungul coridoarelor autostrăzilor pentru a îndeplini cerințele sub 10 ms, lărgind piața centrelor de date din România la nivelul întregii țări.
Notă: Cotele de segment pentru toate segmentele individuale sunt disponibile la achiziționarea raportului
În funcție de dimensiunea centrului de date: Mega-facilitățile determină evoluția pieței
Facilitățile mari au condus în 2024, cu 44% din cota de piață a centrelor de date din România, echivalentul a aproximativ 34,2 MW. Întreprinderile le percep ca fiind eficiente din punct de vedere al costurilor, dar ușor de gestionat, care simplifică negocierile privind nivelul de serviciu (SLA). Cu toate acestea, mega-locațiile de peste 15 MW promit o creștere anuală compusă (CAGR) de 22,5%, deoarece sosirile la scară hiperscalară necesită blocuri continue, iar guvernele consolidează volumul de muncă. Campusul ClusterPower exemplifică designul de ultimă generație, combinând turbine cu gaz cu ciclu combinat, panouri solare și PPA-uri cu manșoane pentru a asigura redundanța ecologică.
Sălile mici și medii rămân relevante. Nodurile periferice de la centrele de comunicații de pe autostradă se confruntă cu latențe de streaming, în timp ce verticalele cu cerințe ridicate de conformitate, precum cea din domeniul sănătății, implementează locații medii pentru izolarea datelor sensibile. Programul național de rețele (NRRP) al guvernului alocă 500 de milioane de euro către patru centre de date Tier IV care se apropie de categoria Massive, consolidând capacitatea României de a găzdui sarcini de lucru suverane. Această diversitate a portofoliului asigură expansiunea continuă a pieței centrelor de date din România.
După tipul de nivel: Nivelul III echilibrează performanța și costul
În 2024, Tier III a reprezentat 66% din piața centrelor de date din România, reprezentând aproximativ 51,4 MW, ceea ce îl face alegerea implicită pentru companiile critice pentru misiune, dar conștiente de costuri. NAV Communications garantează o disponibilitate de 99,99% prin alimentare N+1, fibră optică cu alimentare dublă și curățare avansată a DDoS, ilustrând maturitate fără primele de preț Tier IV. Companiile apreciază acest echilibru pentru platformele ERP și bancare digitale care necesită disponibilitate, dar tolerează ferestre scurte de mentenanță.
Cererea de Tier IV accelerează cu o rată anuală compusă (CAGR) de 20,7% datorită cloud-ului din sectorul public și a standardelor hiperscalare. Sistemele de tranzacționare financiară și nucleele de telecomunicații gravitează către medii tolerante la erori și ușor de întreținut concomitent. Amprentele de Tier I și II se reduc pe măsură ce virtualizarea reduce costul per rack, iar clienții își retrag camerele locale. Pe termen lung, piața centrelor de date din România se caracterizează printr-un hibrid între colocație Tier III și micro-site-uri edge.
Prin absorbție: Ratele de utilizare semnalează oportunități de piață
Capacitatea utilizată a atins 47% în 2024, ceea ce se traduce în 36,6 MW, în timp ce restul rămâne stoc pre-construit, pregătit pentru o integrare rapidă. Operatorii mențin în mod intenționat spațiu de stocare pentru a căuta modele de tip „land-and-expand” la hiperscală. În cadrul spațiului utilizat, chiria hiperscală înregistrează o creștere anuală compusă (CAGR) de 23,01%, determinată în mare parte de regiunile cloud care se aliniază la GDPR și de clienții vecini din afara UE.
Colocarea retail persistă pentru firmele de dimensiuni medii care caută cheltuieli operaționale previzibile, în timp ce blocurile wholesale atrag furnizorii SaaS să consolideze rack-urile. Buffer-urile neutilizate permit extinderea just-in-time fără supra-construcție, menținând disciplina prețurilor și randamente atractive care alimentează reinvestițiile continue în piața centrelor de date din România.
Analiza geografică
Piața centrelor de date din România se concentrează pe București, care a deținut o cotă de 59% în 2024 datorită conectivității formidabile, clusterelor de întreprinderi mature și proximității față de guvern. Inelele metropolitane cu fibră optică densă asigură o diversitate între operatori și o latență sub 2 ms pentru fintech și serviciile electronice de stat. Cluj-Napoca este liderul de creștere a orașelor secundare cu centre de dezvoltare software de la BMW și SITA. Constanța înregistrează cea mai rapidă expansiune, cu o rată anuală compusă (CAGR) de 20,9%, valorificând câștigurile de latență ale cablurilor de la Marea Neagră către Rusia, Turcia și Caucaz. Timișoara și Iași profită de talentul universitar și de modernizarea industriei auto, stimulând construcții de Tier III dimensionate pentru sarcini de lucru localizate. Județele vestice, precum Brașov și Craiova, integrează digitalizarea logisticii și a producției, necesitând noduri regionale de periferie. Mozaicul rezultat lărgește piața centrelor de date din România dincolo de capitală, păstrând în același timp Bucureștiul ca nucleu național de interconectare.
Peisaj competitiv
Piața centrelor de date din România prezintă o fragmentare moderată, niciun operator nedepășind o cotă de piață de 15%. ClusterPower se diferențiază prin campusurile integrate energetic care ating un PUE de 1,1, combinând generarea la fața locului cu optimizarea răcirii bazată pe inteligență artificială. NAV Communications se concentrează pe servicii de înaltă disponibilitate cu rutare BGP multi-carrier și conformitate cu ISO 27001. M247 Europe comercializează facilități ecologice, accesând peste 50 de IXP-uri pentru a atrage furnizori de conținut. Noii intrați vizează orașele secundare, combinând colocația edge cu construcții locale de fibră optică neagră pentru a provoca operatorii existenți. Mișcările strategice includ PPA-uri regenerabile, adoptarea microrețelelor și săli de întâlnire neutre față de operatori, îndepărtând concurența de la războaiele prețurilor către sustenabilitate și îmbunătățiri ale performanței rețelei care propulsează piața centrelor de date din România.
Lideri ai industriei centrelor de date din România
Date Nx
Lanț infinit
VPS House Technology Group LLC
MEDIA SAT
Servicii globale BinBox
*Disclaimer: Jucătorii majori sunt sortați fără o ordine anume
Dezvoltări recente ale industriei
Martie 2025: Trendyol a deschis un depozit în Ștefănești pentru a oferi servicii de livrare în două zile în Europa Centrală și de Est, subliniind creșterea volumului de muncă în comerțul electronic.
Martie 2025: Guvernul a alocat 180 de milioane de euro unui program de cercetare și dezvoltare în domeniul inteligenței artificiale, condus de Politehnica București, stimulând cererea de infrastructură HPC.
Februarie 2025: Banca Transilvania a lansat platforma BT ONE prin FLOWX.AI, ajungând la 100.000 de utilizatori zilnic.
Decembrie 2024: AtkinsRéalis a câștigat un contract de 2,85 miliarde USD pentru extinderea duratei de viață a centralei nucleare de la Cernavodă, asigurând energie electrică de bază pe termen lung.